Se ştie că racul reprezintă semnul lunar feminin care reprezintă viata de familie, mama, căminul natal.

Ca un copil, pretinde o dragoste pe care să nu o împartă cu nimeni. O dragoste care înţelege, iartă, susţine, o dragoste dincolo de toate contingenţele, o dragoste inefabilă în care să poată revărsa, fără teama de a fi respins şi strivit, comorile de tandreţe care i se îngrămădesc in suflet. Astfel e inima unui nativ din rac, copleşită de sensibitate romantică. O inimă care nu este decât un vis de iubire în care imaginaţia brodează o mie de arabescuri în căutarea dăruirii totale.

Într-adevăr, ne putem aştepta ca acesta să fie destinul sentimental al Racului rămas copil. Cu cât idealul său e mai frumos, cu atât mai mult riscă să se năruie fragilele imagini amoroase pe care le adună în inimă în faţa repetatelor lovituri ale realităţii zilnice şi distanţa faţă de celălalt. Atunci caută singurătatea ca să se înfăşoare în coconul de mătase ţesut de propriul suflet.

BÃRBATUL:
Racul are nevoie să-si întemeieze un cămin, altfel este lovit in însăsi izvorul fiinţei sale. Iar în dragoste va fi copil sau mamă.

Există două tipuri opuse de bărbaţi Raci. Unul e paşnic, simplu şi calm; sufletul îi este legat de locul de baştină, de casă, de mobilier, de obiectele preţioase adunate din familie şi din copilărie. Trăieşte fidel şi stabil pentru căminul lui şi are nevoie de un cadru intim, de o ambianţă călduroasă ca să se odihnească seara când revine de la lucru.

Celălalt Rac, lunar cu alchimii secrete, este nervos, capricios, bizar, chinuit; inima sa este un muzeu imaginar ale cărui broaşte le-a încurcat, aruncând şi cheile. Această făptură care nu-şi aparţine este o adevărată enigmă pentru sine şi pentru ceilalţi. Posedat de trăznăi, de o imaginaţie de lunatic, locuit de un demon interior, rând pe rând încîntător şi odios. Dă impresia copilului răsfăţat care a refuzat să crească, insuportabil în orele de exaltare şi de pretenţii egoiste, veşnic în căutarea unor bucurii morale care îl obsedează şi-şi iau zborul din faţa lui ca nişte păsări de vis. Incapabil să iubească femeia, pentru că nu a trecut pragul de la mamă la soţie, îşi exprimă neputinţa de a iubi schimbând veşnic nesatisfăcut, iubita după iubită. De aceea, este mereu in căutarea unui chip, a unei siluete, a unui parfum, a unei voci...la fel de neastâmpărat ca un licurici. Acest lunatic este un neliniştit; noaptea este ambianţa lui, noaptea cu lumea ei fantomatică, cu umbrele, visele, deformările, coşmarurile, vrăjile ei. Şi totuşi, intr-o bună zi se poate atasa de o femeie mai în vârstă sau mai matură care să-l cristalizeze dându-i siguranţă, făcând ca inconsistenţa lui noctună să accepte soliditatea, sentimentul de securitate pe care îl dă lumina răspândindu-se asupra lucrurilor, contactul concret cu fiinţele, viziunea rezonabilă asupra evenimentelor vieţii. In schimb, acest Rac ştie să invăluie totul într-un parfum de poezie, de miraculos. Dar acest vrăjitor, acest dăruitor de iluzii inspiră uneori pasiunea fatală.

LECŢIA IUBIRII: Lecţia sa este să-i înveţe pe ceilaţi că iubirea este devotament, iar el trebuie să înveţe de la ceilalţi că iubirea este libertate.